Județul Hunedoara

județ în România

Hunedoara este un județ aflat în regiunea Transilvania, în România. Județul face parte din Regiunea de dezvoltare Vest iar reședința acestuia este municipiul Deva.

Hunedoara
—  Județ  —

Stemă
Stemă
Map
Hunedoara (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°47′N 22°56′E ({{PAGENAME}}) / 45.78°N 22.93°E

Țară România
RegiuneVest

SIRUTA207
Atestare Modificați la Wikidata

ReședințăDeva
Componențămunicipii
orașe
Comune

Guvernare
 - președinte al Consiliului Județean Hunedoara[*]Laurențiu Nistor  Modificați la Wikidata (PSD, 2020)
 - PrefectFabius Tiberiu Kiszely (PSD)

Suprafață
 - Total7,063 km²

Populație (2011)
 - Total361,657 locuitori
 - Densitate51,2 loc./km²

Fus orarUTC+2
Prefix telefonic54
Indicativ autovehiculeHD
Locul după populație19

Prezență online
http://www.cjhunedoara.ro/
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata

Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat
Harta României cu județul Hunedoara indicat

În plan european, județul face parte din Euroregiunea DKMT.

 
Magna Curia din Deva.

Primele așezări omenești din Ținutul Hunedoarei datează încă din Paleolitic, în urmă cu zeci de mii de ani. Din Neolitic sunt numeroase urmele culturii "Starcevo-Criș", cultură străveche, una din cele mai vechi culturi neolitice din Europa. Cultura "Turdaș" este reprezentată de cele mai întinse urme de locuire (la Valea Nandrului, lângă Hunedoara, cca. 10 ha.). Această cultură a folosit probabil pentru prima dată scrierea, cu peste o mie de ani înaintea Sumerienilor. Au urmat apoi culturile "Petrești" (cu 4500-5000 de ani în urmă) și "Coțofeni" (perioadă în care s-a extras și prelucrat pentru prima dată cuprul și aurul), apoi "Epoca de bronz", "Epoca Fierului" și - în sfârșit - "Epoca Dacă". Toate aceste culturi au lăsat urme ca nicăieri în altă parte a lumii.

Sarmizegetusa Regia, capitala statului dac și complexul de fortificații din jurul muntelui sfânt (Kogaionon) se aflau în Munții Orăștie, în apropiere de prezenta localitate Grădiște, lângă Hunedoara.

In 1983 in publicatia Faclia arheologul Hristache Tatu a afirmat ca a descoperit in judetul Hunedoara locul fortificat al bataliei dacoromane de la Tapae.[necesită citare]

În secolul XIII, Hunedoara devine un comitat, iar în secolele ce urmează au loc multe lupte pentru evitarea cuceririi de către populațiile vecine (printre acestea se numără luptele antiotomane ale lui Iancu de Hunedoara, răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan, Revoluția de la 1848 și lupta pentru unirea cu România.

Geografie

modificare

Județul Hunedoara este așezat pe cursul mijlociu al râului Mureș, în vecinătatea Munților Apuseni (N), Orăștiei și Șureanu (S-E), Retezat-Godeanu, Vâlcan și Parâng (S) și Poiana Ruscă (S-V). Cele mai importante râuri care îl traversează sunt Mureș, Strei, Râul Mare, Crișul Alb, și Jiul. Depresiunile întinse ale Hațegului și Zarandului se află pe teritoriul județului.

Județul Hunedoara este bogat în resurse minerale. Aici se extrag minereuri auro-argentifere, cărbuni (în special huilă, în Valea Jiului) (vezi http://www.cnh.ro si http://www.gazetavaiijiului.ro Arhivat în , la Wayback Machine.). Alte industrii bine reprezentate sunt cea constructoare de mașini, chimica, a energiei electrice, de mobilă, a materialelor de construcție. Tot aici se găsesc stațiunile cu ape termale de la Geoagiu și Călan.

Căi rutiere

modificare

Principala cale rutieră din județ este șoseaua DN7, care leagă județul cu partea de vest a României (Arad, Timișoara, Oradea). Un alt drum național ce traversează județul este DN66, care face legătura cu partea de sud a țării, prin defileul Jiului.

Căi ferate

modificare

Județul Hunedoara este tranzitat de către magistrala CFR 200 de cale ferată Brașov - Sibiu - Simeria - Deva - Arad - Curtici, care parțial face parte din coridorul european IV (Dresda) - Budapesta - Curtici - Sighișoara - Bucuresti - Constanța. O altă linie importantă este Magistrala CFR 202 Simeria - Petroșani - Filiași care asigură legătura intre Transilvania și Oltenia, precum și liniile Ilia - Lugoj și Brad - Arad. De menționat ca ultimele două sunt căi ferate neelectrificate.

Zone etnografice

modificare

Frumusețea și varietatea cadrului natural, precum și bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic, istoric) conferă județului Hunedoara un potențial turistic remarcabil, obiectivele fiind grupate în 5 zone principale: Ținutul Pădurenilor, Țara Zarandului, Valea Mureșului, Țara Hațegului, Valea Jiului.

Populație

modificare

Județul Hunedoara se întinde pe o suprafață de 7.063 km² (2,9% din teritoriul României). In 2021 avea o populație stabilă de 361.657 locuitori.[1]

Județul Hunedoara - evoluția demografică


Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia


 
Cetatea Deva

Parcul Național Retezat și alte regiuni pitorești îl fac unul dintre cele mai frumoase județe din România. De asemenea, în patrimoniul mondial UNESCO se află Fortărețele dacice din Munții Orăștiei. Județul este al treilea de pe ruta Via Transilvanica, traseu turistic care străbate Munții Carpați și Podișul Transilvaniei.

Principalele atracții turistice din județ sunt:

Politică

modificare

Județul Hunedoara este administrat de un consiliu județean format din 32 consilieri. În urma alegerilor locale din 2020, consiliul este prezidat de Laurențiu Nistor de la PSD, iar componența politică a Consiliului este următoarea:[2]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat17                 
Alianța PNL-UDMR-PNȚCD7                 
Partidul PRO România4                 
Uniunea Salvați România2                 
Partidul Mișcarea Populară2                 

Diviziuni administrative

modificare

Județul este format din 69 unități administrativ-teritoriale: 7 municipii, 7 orașe și 55 de comune. Lista de mai jos conține unitățile administrativ-teritoriale din județul Hunedoara.

StemăNumeTip de localitatePopulațieImagine

Municipii și orașe

 municipiu14.495 
 municipiu reședință de județ61.123 
 municipiu60.525 
 municipiu23.390 
 municipiu18.227 
 municipiu37.160 
 municipiu24.160 
 oraș4.360 
 oraș11.279 
 oraș5.294 
 oraș9.685 
 oraș22.692
 oraș12.556 
 oraș8.972 

Comune

comună2.611 
 comună871 
comună2.696 
 comună3.138 
comună1.192 
comună2.062 
comună3.052 
comună1.767 
comună1.961 
comună1.553 
comună271 
comună306 
comună873 
 comună1.827 
 comună3.712 
 comună1.211 
comună127 
comună474 
comună3.126 
comună3.841 
comună681 
comună1.577 
comună3.345 
comună896 
comună1.983 
comună1.492 
comună2.231 
comună3.662 
comună406 
comună905 
comună1.815 
comună1.659 
comună956 
comună2.079 
comună1.207 
 comună4.122 
comună1.960 
comună1.347 
 comună2.604 
comună3.153 
comună1.330 
comună1.209 
comună3.251 
comună2.359 
comună2.344 
comună1.075 
 comună715 
comună1.893 
 comună1.801 
comună3.728 
comună2.872 
comună876 
comună1.197 
comună1.875 
comună3.371 

Referințe

modificare
  1. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020”. Autoritatea Electorală Permanentă. Arhivat din original (Json) la . Accesat în . 

Lectură suplimentară

modificare
  • Județul Hunedoara, Ion S. Gruiescu, Cornelia Grumăzescu, Editura Academiei RSR, București, 1970
  • Județul Hunedoara, Monografie, Ioan Mârza. Editura Sport Turism, București, 1980
  • Repertoriul Arheologic al județului Hunedoara, Sabin Adrian Luca, Editura Altip, 2008 - ISBN 973-7724-60-7
  • Descoperiri arheologice in ṭinutul Hunedoarei: Archaeologische Ausgrabungen im Huneader Comitat, Octavian Floca, 1937
  • Cercetări arheologice in munții Hunedoarei, Dimitrie M. Teodorescu, Martin Roska, Editura Cartea Românească, 1923

Vezi și

modificare

Legături externe

modificare

  Materiale media legate de Hunedoara la Wikimedia Commons

Portaluri

Hărți

Etnografie