Discuție:Cheile Turzii

Originea numelui Potaissa

Stie cineva semnificatia numelui? Vad ca alte versiuni sunt :Patavissa, Patabissa, Patauissa, Patrouissa, Patreuissa. Considerand ca acest castru avea patru porti, sa insemne numele oare... "Patru Uși"? Poate e o exagerare, dar ma tot gandesc la celebrul ansamblu de muzica populara, Frații Petreuș, poate e vreo legatura de nume, ceva in genul "piatra, pietricica" sau similar. Fiindca in apropiere avem Cheile Turzii, e posibil ca Potaissa sa insemne "poteca" sau "posada"(trecatoare stramta intre munti). Ma gandesc si la frunza de stejar de pe stema orasului Turda care seamana cu o "spade"(pronuntat "speid") pe care noi o numim "inima neagra", "pica" sau "frunza" la jocul de carti. Sau poate Potaissa are vreo legatura cu cuvantul "podiș".

Strunga şi Balta lui Dănilá

Cheile Turzii se îngustează într-un loc, formȃnd aşa-numita “Strungă”. Aici a fost singurul loc, lung de cȃţiva metri, fără cărare naturală pentru turişti, pentru care a fost nevoie să se scobeasca sus stȃnca şi să se aşeze o punte, la început de lemn, apoi (după 1945) de beton, cu balustradă. Valea Hăşdate, lȃngă “Strungă”, formează un mic lac, numit “Tünder fürdö” (“Baia Zȃnelor”), respectiv “Balta lui Dănilă”. Acumularea apei a fost favorizată de un prag din stȃnci de calcar in vatra rȃului. Legenda cu "Balta lui Dănilă" a apărut demult. Dănilă era un tȃnăr cioban care îsi păstorea caprele in Cheile Turzii. S-a îndrăgostit de fata morarului, morar care îl alungă. Averea morarului îl îndeamnă pe un pretendent la mȃna fetei să scape de Dănilă. El se urcă stȃnca “Colţul Crăpat” şi rostogoleste un bolovan peste Dănilă, omorȃndu-l. Apoi îi duce trupul deasupra bălţii, îi atȃrnă o piatră de gȃt si îl aruncă în apă. După un timp, corpul mortului s-a ridicat la suprafaţă, fiind identificat de jandarmi. Fata se sinucide în aceiaşi apă, aruncȃndu-se de pe aceiaşi stȃncă. E.Coman (discuție) 4 iulie 2024 20:30 (EEST)

Adăpostul (cabana veche)

Adăpostul simplu de piatră (vechea cabană) a fost construit între 1891-1894 de către EKE (Erdélyi Kárpát Egyesület = Societatea Carpatină Ardeleană), initial ca turn de vȃnătoare, abea apoi s-a folosit și ca refugiu pentru turiștii surprinși de intemperii, nu pentru cazare. Nu avea camere, nici paturi, numai lavițe și mese de lemn. Adăpostul a fost grav avariat în anul 1899 de o viitură catastrofală a pȃrȃului-torent învecinat Vapa (nu de valea Hășdate !). Adăpostul ruinat și nefolosit a mai rămas în picioare pȃnă în 1934, cȃnd a fost demolat definitiv. Pe acel loc s-a construit unul din cele 4 noi foișoare. In iunie 1934 incepe constructia cabanei (la cca 80 m nord-vest de vechiul adăpost), inaugurată la 8 septembrie 1935. E.Coman (discuție) 4 iulie 2024 20:32 (EEST)

Morminte lȃngă cabană

Deşi n-a fost zonă locuită, in zona cabanei au existat morminte. Pe o veche poză cu adăpostul iniţial se vede o piatră de mormȃnt, pe o poză cu noua cabană se văd 2 pietre de mormȃnt (îndepărtate prin anii 50), iar pe o altă poză există o piatră de mormȃnt incastrată într-un perete al noii cabane cu numele Iacob Suteu (piatra există şi in prezent). E.Coman (discuție) 8 iulie 2024 15:46 (EEST)

Punte peste o potecă turistică

Poteca turistică de lȃngă Sipotul Cheilor a fost mai demult deteriorată de alunecarea Grohotişului (Zuruşului) Cetăţii. Aici a fost instalată o punte pentru siguranţa turiştilor. E.Coman (discuție) 8 iulie 2024 15:59 (EEST)