Agrippina Minor Iulia
(Agripina cea Tânără)
Împărăteasă consoartă a Imperiului Roman

Sculptură înfățișând capul Claudiei Octavia, Muzeul Național din Varșovia
Date personale
Născută3 noiembrie 15
Oppidum Ubiorum (Köln)
Decedată23 martie 59
Misenum
ÎnmormântatăMisenum
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea Modificați la Wikidata
PărințiGermanicus
Agrippinei Maior
Frați și suroriJulia Drusilla[*][[Julia Drusilla (sister of Emperor Caligula)|​]]
Julia Livilla[*][[Julia Livilla (youngest sister of the Roman Emperor Caligula (c. AD 18-c. 41))|​]]
Caligula
Drusus Caesar[*][[Drusus Caesar (adopted grandson and heir of the Roman emperor Tiberius (c. 8 AD-33 AD) (7-33))|​]]
Nero Caesar[*][[Nero Caesar (adopted grandson and heir of the Roman Emperor Tiberius (c. AD 6 - AD 31))|​]]
Gaius Julius Caesar Germanicus Major[*][[Gaius Julius Caesar Germanicus Major (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]]
Tiberius Julius Caesar Germanicus[*][[Tiberius Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]]
Ignotus Julius Caesar Germanicus[*][[Ignotus Julius Caesar Germanicus (Julio-Claudian prince, son of Germanicus and Agrippina)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuGnaeus Domitius Ahenobarbus
Gaius Sallustius Crispus Passienus
Claudius
CopiiNero
Ocupațiepoliticiană Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiRoma Antică[1] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba latină Modificați la Wikidata
Apartenență nobiliară
TitluriÎmpărăteasă consoartă
Familie nobiliarăDinastia Iulio-Claudiană
Împărătese consoarte ale Imperiului Roman
Domnie1 ianuarie 49 - 13 octombrie 54

Agrippina Minor Iulia (n. 7 noiembrie 15 – d. martie 59) a fost a patra soție a împăratului roman Claudius, unchiul ei.

A fost fiica lui Germanicus și a Agrippinei Maior, sora lui Caligula, strănepoata lui Augustus, nepoata lui Marcus Agrippa, nepoata și soția lui Claudius și mama împăratului Nero. S-a născut în Opidum Ubïorum, numit mai târziu în cinstea ei Colonia Agrippinensis (astăzi Köln). A fost exilată (39-41) pentru conspirație împotriva lui Caligula. Primul ei soț, Cnaeus Domitius Ahenobarbus, a fost tatăl lui Nero. Acuzată de otrăvirea celui de-al doilea soț (49), s-a căsătorit cu unchiul ei, pe care l-a convins să-l adopte pe Nero (născut în anul 37) ca moștenitor, în locul propriului său fiu Britannicus. Sprijinită de libertul Pallas, de Burrus și Seneca, obține în anul 50 titlul de augusta.[2] I-a otrăvit pe rivalii fiului ei și, în 54, când Claudius a murit, a fost bănuită că l-ar fi otrăvit și pe el. A devenit regentă când Nero a preluat tronul la 16 ani, dar și-a pierdut treptat puterea. Nero a încercat să o omoare când ea s-a opus uneia dintre aventurile lui, iar în final a ordonat uciderea ei la reședința acesteia de la țară.[3]

Arbore genealogic

modificare

Galerie de imagini

modificare

Referințe

modificare
  1. ^ Czech National Authority Database, accesat în  
  2. ^ Horia C. Matei, Civilizația lumii antice, 1983
  3. ^ Avram, Arina (). Femei celebre. Editura Allfa. p. 43. 

Bibliografie

modificare
  • Horia C. Matei, Enciclopedia antichității, Editura Meronia, București, 1995
  • Enciclopedia Universală Britannica


Titluri regale
Predecesor:
Valeria Messalina
Împărătese consoarte
54–62
Succesor:
Claudia Octavia